Care a fost calendarul original, cel lăsat de Dumnezeu?

 

CALENDARUL LUI DUMNEZEU ÎN CURSUL ŞI MĂSURAREA TIMPULUI

 

Care a fost calendarul original, cel lăsat de Dumnezeu?

Când începea prima zi din săptămână şi când începe prima lună din an (Anul Nou) biblic? Cum trebuie calculate zilele săptămânilor, a lunilor anului şi durata unui an?

 

La ora actuală există multe discuţii despre calendarul biblic şi anul biblic. Un credincios care citeşte zilnic Biblia ar trebuie să cunoască lucrurile elementare din calendar, pe care ar trebui să le ştim din Biblie.

 

Împărţirea Timpului

În Biblie, timpul este împărţit pe ore, străji, zile, săptămâni, luni, anotimpuri, ani şi cicluri de ani (săptămâna de 7 ani şi jubileul de 50 de ani). Ţinerea în evidenţă a zilelor şi lunilor anului a fost posibilă prin inventarea calendarului. Dar cine l-a inventat: Omul sau Dumnezeu? Desigur că Dumnezeu.

 

Calendarul

Calendarul a fost şi este un subiect important la toţi oamenii de pe pământ.

Aflăm din Biblie că posibilitatea calculării timpului şi implicit calendarul, a fost făcut de Dumnezeu:

Geneza 1:14. Dumnezeu a zis: "Să fie nişte luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie nişte semne care să arate vremurile (anotimpurile), zilele (lunilor) şi anii;

Astfel, calendarul se regăseşte la toate comunităţile din lume, din cele mai vechi timpuri.

 

Piesele de bază ale calendarului sunt: ziua, săptămâna şi luna.

 

Ziua şi noaptea

Ziua şi noaptea a fost “inventată de Dumnezeu” (Geneza capitolul 1).

Zilele şi nopţile erau formate din 12 ore.

Ioan 11:9. Isus a răspuns: "Nu sunt douăsprezece ceasuri în zi? Dacă umblă cineva ziua nu se poticneşte, pentru că vede lumina lumii acesteia;

Numerotarea ceasurilor nopţii începea la apusul soarelui. De la apus erau calculate 12 ore pentru o noapte şi apoi începeau 12 ore pentru o zi.

 

Săptămâna

O altă piesă importantă a calendarului este săptămâna.

Săptămâna a fost “inventată de Dumnezeu” (Geneza capitolul 1).

O săptămână are şapte zile.

Anul astfel compus are 52 de săptămâni.

 

Săptămâna biblică

Săptămâna biblică are şapte zile. Ultima zi a săptămânii este numită şi sabat (odihnă).

Exceptând ultima zi din săptămână, în ebraică zilele săptămânii au numele după ordinea în care urmează în ciclul săptămânii. Ele sunt numite ca: iom rishon (prima zi – duminica), iom sheni (a doua zi – luni), iom shlishi (a treia zi – marţi), iom revii (a patra zi – miercuri), iom hamishi (a cincea zi – joi), iom shishi (a şasea zi – vineri) şi iom shabat (ziua odihnei – sâmbăta).

 

Schimbarea calendarului nu a modificat ordinea zilelor săptămânii

 

Deoarece în anul 1582, Papa Grigore al XIII-lea a dat ordin să fie modificat parţial calendarul vechi, unii oameni greşit informaţi – care urmează erezia World's Last Chance - cred că odată cu modificările din calendar s-ar fi schimbat şi ciclul zilelor, adică ordinea zilelor săptâmânii, ceea ce nu a fost cazul.

Calendarul de astăzi este numit „Calendarul Gregorian” în urma acestei modificări. Oricum, schimbarea nu a afectat ordinea (ciclul) zilelor  săptămânale.

Ce modificări s-au făcut în calendar?

Înainte de 1582, era în vigoare Calendarul Iulian, instituit de Iulius Cezar în jurul anului 46 î. Hr.. După Calendarul Iulian durata anului solar era de 365 zile şi un sfert, când de fapt durata lui este mai mica cu unsprezece minute. Aceste unsprezece minute s-au adunat, iar pâna în anul 1582, numărătoarea calendarului era la o diferenţă de zece zile faţă de sistemul solar. Din ordinul lui Grigore al XIII-lea s-au scăzut acele zece zile din numărătoarea calendarului şi astfel s-a echilibrat situaţia. Era joi, 4 octombrie 1582, iar următoarea zi, vineri, trebuia să fie 5 octombrie. Dar Papa Grigore a stabilit că va fi 15 octombrie, adaugând exact 10 zile pentru a aduce calendarul în armonie cu corpurile cereşti.

Modificarea de calendar a Papei Grigore a încurcat cumva zilele saptamânii? Nu. Vinerea a venit după joi, iar sâmbăta a urmat zilei de vineri. A rămas aceeasi zi a şaptea, iar ciclul săptămânal al zilelor nu a fost perturbat deloc.

 

Situaţia din România

 

Calendarul Gregorian (sau de stil nou) a înlocuit Calendarul Iulian (numit şi de stil vechi) şi în România, prin hotărâre de stat. Oficial, după cum în noul sistem de calcul la Roma, ziua de vineri 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582 - fiindcă joi 4 octombrie 1582, a fost urmata de vineri, 15 octombrie 1582, iar nu 5 octombrie - în noul calendar din România anului 1919, duminica 31 martie, a fost urmat de luni 14 aprilie, deoarece 1 aprilie a devenit 14 aprilie, ordinea zilelor săptămânii (luni, marţi, miercuri, joi, etc..) rămânând aceleaşi în ablele cazuri.

 

Calendarul pentru anul 1919, pe stil nou în România

 

Ianuarie

L       M       Mi      J        V       S       D

          1       2       3       4       5       6

7       8       9       10     11     12     13

14     15     16     17     18     19     20

21     22     23     24     25     26     27

28     29     30     31                         

         

Februarie  

L       M       Mi      J        V       S       D

                                        1       2       3

4       5       6       7       8       9       10

11     12     13     14     15     16     17

18     19     20     21     22     23     24

25     26     27     28                         

         

Martie        

L       M       Mi      J        V       S       D

                                        1       2       3

4       5       6       7       8       9       10

11     12     13     14     15     16     17

18     19     20     21     22     23     24

25     26     27     28     29     30     31

 

Aprilie

L       M       Mi      J        V       S       D

14     15     16     17     18     19     20

21     22     23     24     25     26     27

28     29     30                

                                                             

Mai   

L       M       Mi      J        V       S       D

                              1       2       3       4

5       6       7       8       9       10     11

12     13     14     15     16     17     18

19     20     21     22     23     24     25

26     27     28     29     30     31

 

După cum vedeţi din tabelul de mai sus, ordinea celor şapte zile ale săptămânii nu s-a schimbat deloc, doar datarea lor calendaristică (din lună).

Astfel, agitaţia că s-ar fi pierdut ziua sabatului original, este falsă şi periculoasă, fiind o minciună de la Satan Diavolul. Promoterul acestei idei greşite în Romnia, un fost cadru militar – care a importat un nou calendar cu un alt sabat din SUA - a murit ulterior ca ateu, deşi înainte îşi zicea că este profet sâmbătar. Numai ca să vedeţi de unde a venit aşazisa “noua lumină” în România.

 

Lunile anului

Câte luni are Calendarul BIBLIC şi de unde putem şti?

 

Pentru a afla răspunsul la întrebările de mai sus, Dumnezeu ne-a dat trei unităţi de măsură: soarele, luna şi stelele.

 

Biblia VDC Geneza 1:14. Dumnezeu a zis: "Să fie nişte luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie nişte semne care să arate vremurile, zilele şi anii;

Biblia Ortodoxă Geneza 1:14 Si a zis Dumnezeu: "Să fie luminători pe tăria cerului, ca să lumineze pe pământ, să despartă ziua de noapte şi să fie semne ca să deosebească anotimpurile, zilele şi anii,

Textul ebraic

וַיֹּ֣אמֶר אֱלֹהִ֗ים יְהִ֤י מְאֹרֹת֙ בִּרְקִ֣יעַ הַשָּׁמַ֔יִם לְהַבְדִּ֕יל בֵּ֥ין הַיֹּ֖ום וּבֵ֣ין הַלָּ֑יְלָה וְהָי֤וּ לְאֹתֹת֙ וּלְמֹ֣ועֲדִ֔ים וּלְיָמִ֖ים וְשָׁנִֽים׃

Textul ebraic transliterat în caractere latine

wy'mr Elohim yehi me'oroth brqy' hshmym lhbdyl byn hywm uvein hlylh wehayu le'othoth ulemow'adim uleyamim weshanim

Traducerea literală din ebraică

Și Dumnezeu a zis: „Să fie lumini în întinderea cerului pentru a despărți ziua de noapte; și să fie semne, pentru anotimpuri, pentru zile și ani;

 

Întrebarea care se pune este: Oare cum arată soarele, luna şi stelele anotimpurile, zilele şi anii? Cum pot fi citite ele ca nişte „semne” pe bolta cerească?

Ştiaţi că Biblia ne spune că stelele cerului sunt numărate de Dumnezeu şi că fiecare stea are un nume (Ps. 147:4)?

Apoi ni se mai spune că Dumnezeu a făcut nişte stele speciale:

Biblia lui Cornilescu:

Iov 38:32 Tu faci să iasă la vremea lor semnele zodiacului şi tu cârmuieşti Ursul mare cu puii lui?

Biblia Ortodoxă:

Iov 38:32 Poţi tu să scoţi la vreme cununa Zodiacului şi vei fi tu cârmaci Carului Mare şi stelelor lui?

 

Ce sunt „semnele” acestea şi câte sunt?

În ebraică în loc de "semnele Zodiacului" este "Mazzaroth" care înseamnă "cununa semnelor". În această cunună sunt cele 12 semne stelare speciale făcute de Dumnezeu, arătând parcursul fiecărei luni a anului, menţionate în Iov 9:9, Ash este Arcturus – Ursa Mare, Esil este Orion, Imah sunt Pleiadele. În Iov 38:31-33 ni se vorbeşte despre Gainusa, Orionul, Ursa Mare şi „cununa semnelor”! Despre aceeaşi „cunună a semnelor”, despre Orion şi despre Closca cu pui ni se vorbeste şi în 2 Împăraţi 23:5; Isaia 13:10 şi în Amos 5:8.

Aşadar textul din Geneza 1:14 arată că Dumnezeu a făcut soarele, luna şi „cununa semnelor” cerului (mazzaroth-ul) nu numai pentru lumină, ci şi pentru Calendarul Anului.

 

Dacă ne însuşim corect aceste descrieri biblice despre „luminile” din cer, vom putea înţelege mai bine calendarul lui Dumnezeu, cu anotimpurile,  lunile şi zilele ce îl compun.

Cununa Semnelor (Mazzaroth-ul) sau Calendarul Solar este ceea ce au urmat evreii până în timpul existenţei celui de al doilea templu din Ierusalim, deci inclusiv Domnul nostru Isus și discipolii săi şi nu calendarul rabinic, deoarece acesta din urmă a fost făcut progresiv, ulterior. Calendarul ebraic actual este produsul unei evoluții nefireşti, din rău în mai rău, primind o influență din afara Israelului, din păgânitatea incultă, încă de pe timpul stăpânirii babiloniene, persane şi elenistice. Principiile și regulile la care aderă azi, au fost codificate de Maimonide în Mishneh Torah în secolul al XII-lea. Opera lui Maimonide a înlocuit, de asemenea, numărarea anilor „de la distrugerea Templului” cu numărarea anilor Anno Mundi (De La Facerea Lumii).

 

Dacă cunoaştem câte zile are o lună şi câte luni are un an, putem şti câte zile sunt în ANUL BIBLIC, din CALENDARUL CREATORULUI.

CALENDARUL BIBLIEI poate fi reconstituit, pe baza datelor ce le găsim în paginile ei, precum şi în datele istorice.

Mazzaroth-ul, adică CUNUNA SEMNELOR sau Cele douăsprezece semne stelare speciale create de Dumnezeu pentru Calendar, arată câte luni trebuie să aibă un an. Aşadar, Anul (ebr. Șana) Biblic, GĂSIT ÎN CĂRŢILE BIBLIEI are 12 luni (conf. 1Regi 4:7; 1Cronici 27:1-15; Geneză 52:31; Ezechiel 32:1; Daniel 4:26).

 

Lunile anului sunt desemnate ca Hodesh rishon (luna întâi), Hodesh sheni (luna a doua) etc., dar au şi nume. Unele sunt menţionate, altele nu.

 

Cele 12 luni ale anului biblic sunt în această ordine:

Luna întâi - Abib (zis şi Nisan)

Luna a doua - Zif (zis şi Iyar)

Luna a treia - Sivan

Luna a patra - Tammuz

Luna a cincea - Av

Luna a şasea - Elul

Luna a şaptea - Ethanim (zis şi Tișhri)

Luna a opta - Bul (zis şi Heşvan sau Marcheshvan)

Luna a noua - Kislev (zis Chasleu la Iosif Flaviu)

Luna a zecea - Tevet

Luna a unsprezecea – Şhevat

Luna a douăsprezecea – Adar

 

În Biblie avem repere clare despre calendarul din Antichitate, care avea 12 luni.

În luna întâi, adică luna Nisan, în al doisprezecelea an al regelui Ahasveros, au aruncat Pur, adica Sorţul, înaintea lui Haman, pentru fiecare zi şi pentru fiecare lună, până în luna a douăsprezecea, adică luna Adar. (Estera 3:7)
Estera 3:7 arată clar că încă din antichitate calendrul avea 12 luni. La fel ca în Israel, calendarul din Persia începea cu luna Nisan (Abib) - prima luna din an - şi se încheia cu luna Adar, a doisprezecea lună din an.

 

Zilele lunilor biblice

Câte zile are o lună?

 

Datarea lunii întâi, numită Abib (şi Nisan după exil)

Exodul 12:2 "Luna aceasta va fi pentru voi cea dintâi lună; ea va fi pentru voi cea dintâi lună a anului.”

Luna Abib, a fost prima lună a anului biblic, numită Luna Spicelor de orz (Exod 12:2). Era prima lună din anotimpul primăverii, semnul ei fiind în Constelaţia Berbecului (Geneza 1:14, Exod 13:4).

 

Conform Bibliei, fiecare an a început primăvara în luna Abib (luna spicelor de orz) și fiecare anotimp a început întotdeauna în a patra zi a săptămânii (miercuri, vorbind după calendarul roman actual), care a fost a patra zi a creației redată în Geneza, ziua în care au fost create luminile de pe cer, care să arate lunile, anotimpurile și anii.

Geneza 1:14. Dumnezeu a zis: "Să fie nişte luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie nişte semne care să arate vremurile, zilele şi anii;

15. şi să slujească de luminători în întinderea cerului, ca să lumineze pământul." Şi aşa a fost.

16. Dumnezeu a făcut cei doi mari luminători, şi anume: luminătorul cel mai mare ca să stăpânească ziua, şi luminătorul cel mai mic ca să stăpânească noaptea; a făcut şi stelele.

17. Dumnezeu i-a aşezat în întinderea cerului ca să lumineze pământul,

18. să stăpânească ziua şi noaptea şi să despartă lumina de întuneric. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.

19. Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a patra.

 

De unde ştim câte zile are prima lună biblică?

 

Dumnezeu a făcut un calendar perfect şi l-a încredinţat preoţilor evrei. În acest calendar toate sărbătorile închinate lui Dumnezeu, cădeau în aceeaşi perioadă a anului. Unii au încercat să alcătuiască un calendar biblic, dar nu au fost suficient de atenţi la datele ce le oferă Biblia şi astfel au greşit, ca de exemplu, cei ce susţin Sabatul lunar. Sabatul lunar este o învățătură care susține că ziua sabatului este în funcție de fazele lunii și că zilele 8, 15, 22 și 29 ale luni sunt zile de sabat.

Însă nu există nici un suport în Sfintele Scripturi pentru acestă învățătură, din contră, există o dovadă clară care ne arată că nu este adevărată.

La Exodul 16:1 ni se spune clar că "în a cincisprezecea zi a lunii a doua" Moise cu evreii care au ieşit din Egipt au ajuns în pustiul Sin. Deci în ziua a 15-a a lunii a doua au călătorit. Apoi, evreilor li s-a spus: "mâine este ziua de odihnă, şhabbatul închinat lui Yehovah;" (Exodul 16:23). Aşadar, unul dintre sabatele lunii a doua, luna Zif (Iyar), cade pe data de 16 a lunii. Iată că avem o dovadă precisă din Biblie, despre corectitudinea calendarului găsit în Sulurile de la Marea Moartă. Dacă calculăm înapoi, observăm că prima lună din an, Abib, nu are cum să aibă 29 de zile, dar nici 31 de zile, deoarece data de 16 Zif s-ar modifica la 17 Zif. Aşadar, conform acestei date exacte, prima lună a anului are exact 30 de zile, întotdeauna, într-un ciclu perpetuu.

 

Acest interval de zile, numit şi „lunaţie” are legătura cu corpul ceresc numit Luna, din cauza aceasta toate lunile anului fiind denumite astfel: ”luni”.

 

Lunile anului după ordinea sfântă arătată în Biblie la Exodul 12:2

Luna întâi - Abib (zis şi Nisan), Martie

Luna a doua - Zif (zis şi Iyar), Aprilie

Luna a treia - Sivan, Mai

Luna a patra - Tammuz, Iunie

Luna a cincea - Av, Iulie

Luna a şasea - Elul, August

Luna a şaptea - Ethanim (zis şi Tișhri), Septembrie

Luna a opta - Bul (zis şi Heşvan sau Marcheshvan), Octombrie

Luna a noua - Kislev (zis Chasleu la Iosif Flaviu), Noiembrie

Luna a zecea - Tevet, Decembrie

Luna a unsprezecea – Şhevat, Ianuarie

Luna a douăsprezecea – Adar, Februarie

 

Despre "lunație"

 

Lunația este intervalul de timp care separă două Luni noi și a cărei durată este de 29 de zile, 12 ore, 44 de minute și 2,8 secunde, rotunjind ar fi exact 30 de zile pe axa Pământ-Soare, după cum vedem şi din menţionarea biblică de la Exodul 16:1-23.

 

Zilele lunii întâi Abib (Nisan, Martie)

 

     5  12  19  26 duminica
       6  13  20  27 luni
       7  14  21  28 marţi
 1    8  15  22  29 miercuri
 2    9  16  23  30 joi
 3  10  17  24     vineri
 4  11  18  25       sâmbăta   

 

Când începe prima lună?

 

Când Soarele este în prima constelaţie din Cununa Semnelor, această constelaţie fiind Constelaţia Berbecului (Aries). Văzut de la polii nord ai Pământului și Soarelui, Pământul se rotește în sens antiorar pe orbită și pe axă, tot așa cum și Soarele se rotește în sens antiorar pe axa sa potrivit acestui punct de vedere. La fel, Cununa semnelor are sens antioarar, adică în contrasens față de acele unui ceasornic. După ce Soarele intră în Constelaţia Berbecului, se produce Echinocţiul de Primăvară, acest echinocţiu fiind prima zi din Anul Biblic şi prima zi din prima lună a Anului - Luna Abib.

 

Dovezile istorice

 

Calendarul Bibliei este făcut de Dumnezeu. El a ales câte ceasuri să aibă o zi, câte zile să aibă o săptămână, câte zile să aibă o lună şi câte luni să aibă anul. Tot El a făcut cele 12 constelaţii speciale ale cerului pentru a indica mersul lunilor anului şi tot El a ales care va fi prima lună a anului.

Există în istorie dovezi clare că Anul Nou Biblic la evreii din vechime începea Primăvara, la Echinoxiul de Primăvară.

Pentru a determina Anul Nou, evreii din antichitate urmăreau mersul soarelui pe cer, în raport cu constelaţiile speciale ale cerului - menţionate în Biblie la Geneza 1:14, în acelaşi timp cu fazele lunii din jurul Echinocţiului de Primăvară, încă de pe timpul lui Moise:

"Moise a mai poruncit ca, anual, în luna Xanthicos, numită de noi Nisan, şi cu care începe anul nostru, în a paisprezecea zi de la începutul lunii, atunci când soarele se află în constelaţia Berbecului - căci în această lună am fost noi sloboziţi din robia egiptenilor, să se aducă aceeaşi jertfă împlinită de noi, aşa cum am mai spus, la părăsirea Egiptului.”

Iosif Flaviu (din neam de preoţi evrei, care a trăit în secolul I AD), Antichitatile Iudaice, Cartea 3, Capitolul 10.

Din cărţile din antichitate mai aflăm detalii importante, cum ar fi:

„Moise a calculat prima lună de la începutul Echinocțiului de Primăvară,” Viata Lui Moise, Cartea II XLI, 222, Philon Alexandrinul, filozof evreu, pe numele real Yedidia Ha'alexandroni.

Evenimentul Echinocţiului de Primăvară afost menţionat şi de cel mai mare istoric creştin din Antichitate:

„pentru evrei, prima lună a fost după Echinocțiul (de Primăvară)”, Eusebiu, Istoria ecclesistică, VII, 32

Toţi aceşti trei oameni, doi evrei şi un grec, au fost istorici mari, de renume mondial, deci oameni care s-au ocupat special cu istoria. Nu putem spune că ce au scris au scos din burtă sau din buzunar.

DEX: ECHINÓCȚIU ~i n. Fiecare dintre cele două date ale anului, când ziua este egală cu noaptea. Echinocțiu de primăvară. Echinocțiu de toamnă. [Sil. e-chi-noc-țiu] /<lat. aequinoctium, fr. Équinoxe

În anul curent (2024), echinocţiul de primăvară a fost în 20 martie.

Conform unei tradiţii vechi din Orient, Anul Nou trebuie să cadă în ziua a patra a săptămânii, din prima săptămână a lunii - adică Miercurea.

 

Anotimpurile Anului Biblic

 

Câte anotimpuri avea un an şi care a fost primul anotimp creat de Dumnezeu?

Anul biblic are patru anotimpuri menţionate în Biblie şi este logic să credem că Dumnezeu a creat prima dată primăvara, deoarece El a spus lui Moise că prima lună a anului este Abib (Nisan), care era prima lună din primăvara biblică.

Exodul (Iesirea) 12

1. Yehowah a zis lui Moise şi lui Aaron în ţara Egiptului:

2. "Luna aceasta va fi pentru voi cea dintâi lună; ea va fi pentru voi cea dintâi lună a anului.

 

Dacă totalul lunilor unui an este de 12 luni şi există patru anotimpuri, fiecare anotimp are trei luni, fiecare lună fiind menţionată în Biblie, acestea fiind numerotate de la 1 la 12.

 

Începuturile anotimpurilor după modelul biblic:

Primăvara începe după ora echinocţiului de primăvară

Vara începe după ora solstiţiului de vară

Toamna începe după ora echinocţiului de toamna

Iarna începe după ora solstiţiului de iarnă

 

Lunile Anotimpului Primăverii

Luna întâi - Abib (zis şi Nisan), Martie

Luna a doua - Zif (zis şi Iyar), Aprilie

Luna a treia - Sivan, Mai

 

Lunile Anotimpului Verii

Luna a patra - Tammuz, Iunie

Luna a cincea - Av, Iulie

Luna a şasea - Elul, August

 

Lunile Anotimpului Toamnei

Luna a şaptea - Ethanim (zis şi Tișhri), Septembrie

Luna a opta - Bul (zis şi Heşvan sau Marcheshvan), Octombrie

Luna a noua - Kislev (zis Chasleu la Iosif Flaviu), Noiembrie

 

Lunile Anotimplului Iernii

Luna a zecea - Tevet, Decembrie

Luna a unsprezecea – Şhevat, Ianuarie

Luna a douăsprezecea – Adar, Februarie

 

Câte zile are un anotimp?

 

O lună are 30 de zile plus o zi de trecere de la un anotimp la altul în ultima lună a anotimpului, astfel un anotimp are 91 de zile.

 

Menţionarea primăverii în Biblie   

Ma asteptau ca pe ploaie, cascau gura ca dupa ploaia de primavara. (Iov.29:23)

    Seninatatea fetei imparatului este viata, si bunavointa lui este ca o ploaie de primavara. (Prov.16:15)

    Macar ca ploile au fost oprite, si ploaia de primavara a lipsit, totusi tu ti-ai pastrat fruntea de curva si n-ai vrut sa ai rusine! (Ier.3:3)

    Sa cunoastem, sa cautam sa cunoastem pe Domnul! Caci El Se iveste ca zorile diminetii si va veni la noi ca o ploaie, ca ploaia de primavara care uda pamantul!" - (Osea.6:3)

    "Am gasit pe Israel ca pe niste struguri in pustiu, am vazut pe parintii vostri ca pe cele dintai roade ale unui smochin in primavara; dar ei s-au dus la Baal-Peor, s-au pus in slujba idolului scarbos si au ajuns uraciosi ca si acela pe care il iubeau. (Osea.9:10)

    Cereti de la Domnul ploaie, ploaie de primavara! Domnul scoate fulgerele si va trimite o ploaie imbelsugata pentru toata verdeata de pe camp. (Zah.10:1)

 

Lunile Anotimpului Primăverii

 

Zilele lunii întâi Abib (Nisan, Martie)

 

     5  12  19  26 duminica
       6  13  20  27 luni
       7  14  21  28 marţi
 1    8  15  22  29 miercuri
 2    9  16  23  30 joi
 3  10  17  24     vineri
 4  11  18  25       sâmbăta   

Zilele lunii a doua - Zif (zis şi Iyar), Aprilie

 

        3  10  17  24 duminica

        4  11  18  25 luni

        5  12  19  26 marţi

        6  13  20  27 miercuri

        7  14  21  28 joi

  1     8  15  22  29 vineri

  2     9  16  23  30 sâmbăta       

 

Zilele lunii a treia - Sivan, Mai

 

 

 1   8  15  22  29 duminica

 2   9  16  23  30 luni

 3  10  17  24  31 marţi

 4  11  18  25     miercuri

 5  12  19  26     joi

 6  13  20  27     vineri

 7  14  21  28     sâmbăta

 

Anotimp Primăvara total 91 zile

 

Menţionarea verii în Biblie (kaitz)

    Cat va fi pamantul, nu va inceta semanatul si seceratul, frigul si caldura, vara si iarna, ziua si noaptea!" (Fac.8:22)

    Ehud a inceput vorba cu el pe cand statea singur in odaia lui de vara si a zis: "Am un cuvant din partea lui Dumnezeu pentru tine." Eglon s-a sculat de pe scaun. (Judc.3:20)

    Dupa ce a iesit el, au venit slujitorii imparatului si s-au uitat; si iata ca usile odaii de sus erau inchise cu zavorul. Ei au zis: "Fara indoiala, isi acopera picioarele in odaia de vara." (Judc.3:24)

    Cand trecuse David putin de varf, iata ca Tiba, slujitorul lui Mefiboset, a venit inaintea lui cu doi magari inseuati, pe care erau doua sute de paini, o suta de turte de stafide, o suta de roade de vara si un burduf cu vin. (2Sam.16:1)

    Imparatul a zis lui Tiba: "Ce vrei sa faci cu acestea?" Si Tiba a raspuns: "Magarii sunt pentru casa imparatului, pentru calarie, painile si roadele de vara sunt pentru hrana tinerilor, si vinul pentru potolirea setei celor ce vor fi obositi in pustiu." (2Sam.16:2)

    Tu ai statornicit toate hotarele pamantului, Tu ai randuit vara si iarna. (Ps.74:17)

    totusi isi pregateste hrana vara si strange de ale mancarii in timpul secerisului. (Prov.6:8)

    Cine strange vara este un om chibzuit, cine doarme in timpul seceratului este un om care face rusine. (Prov.10:5)

    Cum nu se potrivesc zapada vara si ploaia in timpul secerisului, asa nu se potriveste slava pentru un nebun. (Prov.26:1)

    furnicile, care nu sunt un popor tare, dar isi pregatesc hrana vara, (Prov.30:25)

    Si asirienii vor fi lasati astfel prada pasarilor rapitoare din munti si fiarelor pamantului; pasarile de prada vor petrece vara pe trupurile lor moarte, si fiarele pamantului vor ierna pe ele. (Isa.18:6)

    "Secerisul a trecut, vara s-a ispravit, si noi tot nu suntem mantuiti!" - (Ier.8:20)

    Iata ca eu raman la Mitpa ca sa fiu la porunca haldeilor care vor veni la noi. Voi strangeti deci vinul, poamele de vara si untdelemnul, puneti-le in vasele voastre si locuiti in cetatile in care va aflati!" (Ier.40:10)

    Si toti iudeii acestia s-au intors din toate locurile pe unde erau imprastiati, au venit in tara lui Iuda la Ghedalia, la Mitpa, si au avut un mare belsug de vin si de poame de vara. (Ier.40:12)

    Atunci fierul, lutul, arama, argintul si aurul s-au sfaramat impreuna si s-au facut ca pleava din arie vara; le-a luat vantul, si nici urma nu s-a mai gasit din ele. Dar piatra care sfaramase chipul s-a facut un munte mare si a umplut tot pamantul. (Dan.2:35)

    Voi surpa casele de iarna si casele de vara; palatele de fildes se vor duce, si casele cele multe se vor nimici, zice Domnul." (Amos.3:15)

    In ziua aceea, vor izvori ape vii din Ierusalim si vor curge jumatate spre marea de rasarit, jumatate, spre marea de apus; asa va fi si vara si iarna. (Zah.14:8)

    De la smochin invatati pilda lui: cand ii fragezeste si infrunzeste mladita, stiti ca vara este aproape. (Mat.24:32)

    Luati invatatura de la smochin prin pilda lui. Cand mladita lui se face frageda si infrunzeste, stiti ca vara este aproape. (Marc.13:28)

    Cand infrunzesc, si-i vedeti, voi singuri cunoasteti ca de acum vara este aproape. (Luc.21:30)

 

Lunile Anotimpului Verii

 

Zilele lunii a patra - Tammuz, Iunie

 

       5  12  19  26 duminica

       6  13  20  27 luni

       7  14  21  28 marţi

 1    8  15  22  29 miercuri

 2    9  16  23  30 joi

 3  10  17  24      vineri

 4  11  18  25      sambata

 

Zilele lunii a cincea - Av, Iulie

 

       3  10  17  24 duminica

       4  11  18  25 luni

       5  12  19  26 marţi

       6  13  20  27 miercuri

       7  14  21  28 joi

 1     8  15  22  29 vineri

 2     9  16  23  30 sambata

 

Zilele lunii a şasea - Elul, August

 

 1    8  15  22  29 duminica

 2    9  16  23  30 luni

 3   10  17  24  31 marţi

 4   11  18  25     miercuri

 5   12  19  26     joi

 6   13  20  27     vineri

 7   14  21  28     sambata

 

Anotimp Vara total 91 zile

 

Menţionarea toamnei în Biblie

Toamna, lenesul nu ara; la secerat, ar vrea sa stranga roade, dar nu este nimic! - (Prov.20:4)

 

Lunile Anotimpului Toamnei

 

Zilele lunii a şaptea - Ethanim (zis şi Tișhri), Septembrie

 

       5  12  19  26 duminica

       6  13  20  27 luni

       7  14  21  28 marţi

 1    8  15  22  29 miercuri

 2    9  16  23  30 joi

 3  10  17  24      vineri

 4  11  18  25      sambata

 

Zilele lunii a opta - Bul (zis şi Heşvan sau Marcheshvan), Octombrie

 

      3  10  17  24 duminica

      4  11  18  25 luni

      5  12  19  26 marţi

      6  13  20  27 miercuri

      7  14  21  28 joi

 1   8  15  22  29 vineri

 2   9  16  23  30 sambata

 

Zilele lunii a noua - Kislev (zis Chasleu la Iosif Flaviu), Noiembrie

 

 1    8  15  22  29 duminica

 2    9  16  23  30 luni

 3  10  17  24  31 marţi

 4  11  18  25     miercuri

 5  12  19  26     joi

 6  13  20  27   vineri

 7  14  21  28   sambata

 

Anotimp Toamna total 91 zile

 

Menţionarea iernii în Biblie (choref)

Cat va fi pamantul, nu va inceta semanatul si seceratul, frigul si caldura, vara si iarna, ziua si noaptea!" (Fac.8:22)

    Tu ai statornicit toate hotarele pamantului, Tu ai randuit vara si iarna. (Ps.74:17)

    Caci iata ca a trecut iarna; a incetat ploaia si s-a dus. (Cint.2:11)

    Imparatul sedea in casa de iarna - caci era in luna a noua - si inaintea lui era un foc de carbuni aprinsi. (Ier.36:22)

    Voi surpa casele de iarna si casele de vara; palatele de fildes se vor duce, si casele cele multe se vor nimici, zice Domnul." (Amos.3:15)

    In ziua aceea, vor izvori ape vii din Ierusalim si vor curge jumatate spre marea de rasarit, jumatate, spre marea de apus; asa va fi si vara si iarna. (Zah.14:8)

    Rugati-va ca fuga voastra sa nu fie iarna, nici intr-o zi de Sabat. (Mat.24:20)

    Rugati-va ca lucrurile acestea sa nu se intample iarna. (Marc.13:18)

    In Ierusalim se praznuia atunci praznicul Innoirii Templului. Era iarna. (Ioan.10:22)

    Cauta de vino inainte de iarna. Eubul si Pudens, Linus, Claudia si toti fratii iti trimit sanatate. (2Tim.4:21)

 

Lunile Anotimplului Iernii

 

Zilele lunii a zecea - Tevet, Decembrie

 

       5  12  19  26 duminica

       6  13  20  27 luni

       7  14  21  28 marţi

 1    8  15  22  29 miercuri

 2    9  16  23  30 joi

 3  10  17  24      vineri

 4  11  18  25      sambata

 

Zilele lunii a unsprezecea – Şhevat, Ianuarie

 

       3  10  17  24 duminica

       4  11  18  25 luni

       5  12  19  26 marţi

       6  13  20  27 miercuri

       7  14  21  28 joi

 1    8  15  22  29 vineri

 2    9  16  23  30 sambata

 

Zilele lunii a doisprezecea – Adar, Februarie

 

 1   8  15  22  29 duminica

 2   9  16  23  30 luni

 3  10  17  24  31 marţi

 4  11  18  25     miercuri

 5  12  19  26     joi

 6  13  20  27     vineri

 7  14  21  28     sambata

 

Anotimp Iarna total 91 zile

 

Durata anului biblic

 

Anul calendaristic

Ce "luminător" arată durata unui an? Soarele. Durata unui an se calculează după soare. De aceea Dumnezeu a rânduit calendarul anual după mersul soarelui, iar luna calendaristică după mersul lunii şi a stelelor în raport cu soarele. Prin an se înțelege o perioadă de timp necesară Pământului (planetei) pentru a efectua o rotație completă numită “Mișcarea de revoluție a Pământului” în jurul Soarelui. Astfel, un an are 365 de zile. Mai este numit şi an sideral (astral). Anul sideral este durata revoluției siderale - durata unei rotații raportate la un sistem de referință inerțial. Anul sideral dă periodicitatea mișcării aparente a Soarelui printre constelațiile zodiacale. An sideral = interval de timp de 365 de zile, 6 ore, 9 minute și 9,77 secunde) în care Soarele, în mișcarea lui aparentă, plecând de la o stea, ajunge iarăși acolo.

 

 

Dacă cunoaştem în care zi a săptămânii a început anul, ciclul săptămânal, ciclul lunilor anului şi al anotimpurilor, putem stabili câte zile are un anotimp şi din câte zile este compus un an calendaristic. Astfel, anotimpurile biblice au câte 91 de zile fiecare, ultima lună a fiecărui anotimp având 31 de zile, iar celelalte două, câte 30, iar anul are 365 de zile, după anotimpul iernii adăugându-se o zi de trecere între ani, cu valoare 0.

După calendarul biblic şi anul biblic, sărbătorile anuale din Biblie au căzut în perioada anului în care au fost fixate şi nu a existat nici un fel de decalare sau rămânere în urma; în mod normal, după acest calendar biblic, o sărbătoare fixată trebuie să cadă întotdeauna în aceeaşi zi, în aceeaşi săptămână şi în aceeaşi lună calendaristică din fiecare an.

 

 

Începutul Anului Nou în lumea antică

Anul nou - cel biblic - începe primăvara în luna Abib numit şi Nisan şi nu iarna sau toamana, cum era la păgâni. Calendarul se regăseşte la toate comunităţile din lume, din cele mai vechi timpuri. Astfel, se putea calcula când se sfârşea şi când începea un an nou.

- În Mesopotamia, ziua Anului Nou, era numit Akitu şi începea odată cu luna nouă din preajma echinocţiului de toamnă.

- În Asiria, ziua Anului Nou începea la jumătatea lui septembrie.

- În Egipt, Filistea şi Persia, Anul Nou începea la echinocţiul de toamna (21 septembrie).

- În Grecia, până în secolul al V-lea î.Hr., Anul Nou începea la solstitiul de iarna (21 decembrie).

- În Roma, până în anul 153 î.Hr., Anul Nou începea la 1 martie, după aceea dată fiind 1 ianuarie, dată confirmată de calendarul iulian (46 î.Hr.).

 

Începutul anului la creştinii din Evul Mediu

În Evul Mediu timpuriu, mulţi creştini considerau începutul anului la 25 martie (Bunavestire), fiind o practică străveche la creştini.

Deoarece Anglo-Saxonii considerau ziua de 25 decembrie ca începutul anului, Wilhelm Cuceritorul a fost acela care a stabilit data zilei de Anul Nou pe 1 ianuarie. Totuşi, această dată nu s-a impus, căci Britania (Anglia)  considera Anul Nou, ca toată creştinătatea, la 25 martie.

Data de 1 ianuarie, ca zi a Anului Nou, a fost repusă după obiceiul păgân abia în 1582 de către făuritorii Calendarul Gregorian şi apoi a fost adoptat de ţările romano-catolice. Cu timpul, din păcate, rupându-se de tradiţia biblică, a fost adoptat şi de alte ţări precum Scoţia în 1660, Germania şi Danemarca prin 1700, apoi Anglia, Suedia şi Rusia în 1918.

 

Începutul anului la evreii din Evul Mediu

Aflăm din surse istorice că evreii din Evul Mediu au avut Anul Nou toamna. Dar aici nu este vorba de evreii din Biblie, ci de cei din Evul Mediu, care din anumite motive, nu mai au calendarul din Biblie. La evreii din Evul Mediu, anul începea cu prima zi a lunii Tishri (6 septembrie - 5 octombrie Rosh Hashana). Din păcate s-au îndepărtat şi ei de Sursa Adevărului, de Cel care cunoaşte şi fixează toate. În Împărăţia lui Dumnezeu, Calendarul lui Dumnezeu va fi restabilit pe tot pământul:

Isaia 66:23 conform textului ebraic

 Şi va fi că de la o Lună Nouă la alta şi de la un Sabat la altul, va veni orice trup de carne închinându-se înaintea Mea - zice Yehowah.

 

---