De meditat: Ţin Dumnezeu, Fiul său şi îngerii sabatul?

Mistere din ştiinţă şi Biblie

CĂLĂTORIE ÎN TAINELE DIN UNIVERS

"Fiindcă ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu, le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu.

Într-adevăr, însuşirile nevăzute ale lui, puterea lui veşnică şi dumnezeirea lui SE VĂD LĂMURIT DE LA FACEREA LUMII CÂND TE UIŢI CU BĂGARE DE SEAMĂ LA ELE ÎN LUCRURILE FĂCUTE DE EL. Aşa că nu se pot dezvinovăţi."

Romani 1:19,20

Creaţia lui Dumnezeu mărturiseşte în chip negrăit măreţia lui. Puterea lui este extraordinară.

Ce descoperă despre Dumnezeu lumina? Dar viteza şi gravitaţia?

"singurul care are nemurirea, care locuieşte într-o LUMINĂ, de care nu poţi să te apropii, pe care nici un om nu l-a văzut, nici nu-l poate vedea şi care are cinstea şi puterea veşnică." 1Timotei 6:16

Cea mai mare viteză (descoperită de oameni până acum) o are lumina, dar unii consideră că există o viteză mai mare ca viteza luminii.

"Lumina se propagă cu viteză atât de mare încât nici un fapt empiric comun nu permite evaluarea sa pe cale obișnuită, de-a lungul istoriei au existat polemici științifice și filozofice privind caracterul finit sau infinit al vitezei ei. Viteza de propagare a luminii este de milioane de ori mai mare decât a sunetului, poate înconjura Pământul de aproximativ 7 ori în decursul unei secunde, parcurge distanța de la Pământ la Lună în mai puțin de 1,3 secunde." Wikipedia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Viteza_luminii

Despre viteza ipotetică numită "viteza superluminică"

Aceasta viteză, dacă există, ar confirma relatarea biblică de la Geneza, că toate stelele din Univers au fost create într-o singură zi (într-un interval de 24 de ore sau chiar mai puţin).

"Viteza superluminică este o viteză ipotetică mai mare decât viteza de propagare a luminii în vid perfect (viteza superluminică > viteza luminii). Termenul se poate referi atât la viteza de propagare a informației cât și a materiei, dar până acum în realitatea înconjurătoare nu a putut fi observată o astfel de viteză." Wikipedia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vitez%C4%83_superluminic%C4%83

"Prin credinţă pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvântul lui Dumnezeu, aşa că tot ce se vede n-a fost făcut din lucruri care se văd" Evrei 11:3

Lumina solară o vedem, însă lucrurile din care este generată sunt invizibile: hidrogen 74%, heliul 25%, etc.

Cum se produce lumina solară?

"în miezul său (a soarelui) hidrogenul se transformă în heliu prin fuziune nucleară. În fiecare secundă, peste patru milioane de tone de materie sunt convertite în energie în nucleul soarelui, generându-se astfel neutrino și radiație solară." Wikipedia

Cum ar trebui interpretat 1Timotei 6:16:

1. Poate exista lumină şi fără soare şi Dumnezeu locuieşte dintotdeauna în această lumină "extra-solară"?

2. Nu poate exista lumină extra-solară şi prin urmare Dumnezeu locuieşte în lumină numai după ce a creat soarele, până atunci locuind în întuneric?

Când Dumnezeu a zis "să fie lumină" înseamnă că nu a mai fost nici un fel de lumină înainte? Nu. Lumina în care locuieşte Dumnezeu dintotdeauna nu este o lumină solară. El nu are nevoie de un soare, care să-l lumineze.

Punctul 1 este foarte rezonabil (poate exista lumină extra-solară), fiindcă lumina poate fi generată şi altfel decât o generează soarele şi noi avem lumina 'artificială' creată din curentul electric generat de termocentrale şi hidrocentrale:

"O centrală termoelectrică, sau termocentrală este o centrală electrică care produce curent electric pe baza conversiei energiei termice obținută prin arderea combustibillilor. Curentul electric este produs de generatoare electrice antrenate de turbine cu abur, turbine cu gaze, sau, mai rar, cu motoare cu ardere internă.

Drept combustibili se folosesc combustibilii solizi (cărbune, deșeuri sau biomasă), lichizi (păcură) sau gazoși (gaz natural).

Uneori sunt considerate termocentrale și cele care transformă energia termică provenită din alte surse, cum ar fi energia nucleară, solară sau geotermală, însă construcția acestora diferă întrucâtva de cea a centralelor care se bazează pe ardere." Wikipedia

Dacă oamenii îşi pot genera lumină, fără ajutorul soarelui, cu cât mai mult Dumnezeu îşi poate genera lumina, neavând nevoie de un soare literal, ca al nostru.

De aceea Domnul Isus a putut să afirme, ca o mustrare: "cum veţi crede când vă voi vorbi despre cele cereşti?" Ioan 3:12

Trăim timpuri în care anumiţi oameni se inchid în mintea lor şi nu acceptă descoperirile ştiinţei. Unii se opun ideii că planeta Pământ ar fi un glob şi o consideră o sferă lată, deşi zeci de sateliţi artificiali se învârt în jurul pământului, lansaţi de oameni; altii se opun ideii că oamenii au fost pe Lună, cică ar fi fost trucaj. Ce ar spune atunci despre cele constatate pe Lună? Că este o nebunie să crezi aşa ceva. Există super mărimi ale creaţiei lui Dumnezeu în Univers, de care dacă ar auzi aceştia, ar zice că suntem nebuni.

https://www.youtube.com/watch?v=Bcz4vGvoxQA

Oare Dumnezeu ar locui pe o planetă identică cu a noastră şi într-un sistem solar identic cu al nostru?

Misterele acceleraţiei şi gravitaţiei

Dacă ai lăsa un ciocan şi o pană de la aceeaşi distanţă pe Lună, ar ajunge la sol în aceeaşi secunda. Fapt dovedit în 1971, dar teoria era ştiută încă de pe timpul lui Galileo Galilei sau chiar şi mai înainte.

Diferenţe între lucrurile create de Dumnezeu

- un om de 100 kg de pe Pământ ar cântari 17 kg pe Lună

- pe Lună poţi sări de 6 ori mai departe ca pe Pământ

- pe Lună se pot căra obiecte de 6 ori mai grele ca pe Pământ

- indiferent cât de tare ai urla pe Lună, nimeni nu te-ar auzi

- Luna provoacă un decalaj de 2 milisecunde la fiecare 100 de ani, "alungind" timpul

- temperatura pe Lună ziua este de + 110oC.

- temperatura pe Lună noaptea este de - 180oC.

- pe Luna nu este dimineaţă şi nu este seară, trecerea de la zi la noapte este bruscă

- o zi pe Lună echivaleaza cu 14 zile de pe pământ

De ce este un obiect mai greu pe Pământ decât pe Lună, de şase ori?

Din cauza presiunii aerului, care este generat de forţa gravitaţională cu direcţia de atracţie spre centrul Pământului. Presiunea aerului generează acceleraţie crescătoare în raport cu greutatea unui obiect. Cu cât un obiect va fi mai dens, va fi mai greu în volum, şi acceleraţia lui va fi mai mare în cădere liberă. Luna neavând aer, forţa gravitaţională este cu mult mai mică, de şase ori mai mică. Din această cauză, pe Lună nu există acceleraţie crescătoare în raport cu greutatea, ci una constantă, de aceea o pană de pasăre şi un ciocan de 1 kg, aruncate de la acelaşi nivel vor ajunge în acelaşi timp la sol, la fel ca un purice şi un avion.

Deci, într-un mediu fără aer trupul nostru ar fi cu mult mai uşor şi ar echivala cu greutatea unui purice şi viceversa, un purice ar avea greutatea noastra.

Misterele timpului

Timpul este măsura de mişcare dintre două distanţe sau evenimente. "Metrul" timpului este viteza.

Cu cât o călătorie între două oraşe va fi parcursă cu viteze din ce în ce mai mari, cu atât se reduce durata timpului de parcurs.

Se poate opri timpul? Ipotetic, da. Cu o viteză ca cea a vitezei luminii.

"Atunci Iosua a vorbit DOMNULUI, în ziua când a dat DOMNUL pe Amoriţi în mâinile copiilor lui Israel, şi a zis în faţa lui Israel: Opreşte-te, soare, asupra Gabaonului, ..." Şi timpul s-a oprit.

Timpul se scurge doar înainte. Am văzut că se poate opri, cu o viteză egală cu cea a vitezei luminii. Dar se poate şi inversa? Ipotetic, da. Dacă ar exista o viteză mai mare ca cea a vitezei luminii.

"Şi a zis Iezechia: "Uşor este ca umbra să se întindă cu zece trepte!... Nu, nu aşa!, ci să se întoarcă umbra cu zece trepte înapoi!" 11. Atunci Isaia a strigat către ..." Şi timpul s-a scurs înapoi.

Misterele volumului (spaţiului închis) şi a schimbului dintre volume

Fiecare trup are o masă şi această masă este formată din diferiţi compuşi chimici.

Ce este "masa" unui trup?

Conform cu Enciclopedia Liberă Wikipedia:

 "Masa unui corp (trup) sau a unei particule este una din cele 7 mărimi fizice fundamentale. Masa se defineşte drept acea mărime măsurabilă ce determină cantitatea de substanţă conţinută într-un corp sau particulă, determinabilă la nivel macroscopic şi măsurată, de asemenea, macroscopic."

"Părintele" chimiei moderne, Antoine-Laurent Lavoisier, spunea:

 "În natură nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se transformă."

Conform cu Enciclopedia Liberă Wikipedia:

 "În cursul reacţiilor chimice, masa produşilor de reacţie trebuie să fie egală cu masa reactanţilor."

Legea arată faptul că într-o reacţie chimică nu se creează şi nu dispar atomi, ci ei se "rearanjează" formând compuşi noi.

Ex: Fe + 2HCl → FeCl2 + H2

În 1748 Lomonosov creeaza primul enunţ al acestei legi: "În Univers, atât cât se ia de la un corp, se adaugă la altul".

Aceasta este o "Lege Universală", este "Legea conservării masei substanţelor" (Mihail Lomonosov - Antoine-Laurent Lavoisier). Prin ea înţelegem, că trupurile noastre, chiar dacă vor fi descompuse în ţărâna pământului, nu sunt "pierdute" pentru totdeauna, ci sunt "conservate" într-un proces chimic, fiind intrate în alte reacţii chimice. Dacă acest proces chimic prin care ni se vor descompune trupurile, poate fi inversat (şi eu am convingerea că Dumnezeu poate), atunci orice trup descompus, poate fi reconstituit din nou.

Trupul nostru, care este un spaţiu închis, conţine un anumit volum material, dintre care între 70-80 la sută apă (H2O), în fond două gaze, Hidrogen şi Oxigen.

Deci, dacă presiunea aerului şi forţa gravitaţiei ne face grei, ce am fi noi, ca materie fără aceste două (aer şi gravitaţie)?

"Fii veacului acestuia sunt mai înţelepţi decât fii luminii" şi aproape în toate cazurile ne iau înainte în decriptarea trupului nostru.

Cuvântul grecesc "allagesometha" din 1Corinteni 15:51, trebuie tradus cu "schimbaţi" cum este în textul grecesc. Va fi un schimb de substanţe, cu cât ni se va lua din substanţele originale, cu atât vom primi din substanţele înlocuitore. Carnea şi sângele vor dispărea, luându-le locul alte materiale:

 "Lăsaţi-mă dar, să vă revelez un secret minunat. Noi nu vom muri cu toţii, dar noi toţi vom fi schimbaţi!"

De ce trebuie să fim schimbaţi? Ca să fim ca cei care sunt în cer:

 "Preaiubiţilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Şi ce vom fi nu s-a arătat încă. Dar ştim că, atunci când Se va arăta El, vom fi ca El; pentru că Îl vom vedea aşa cum este." 1Ioan 3:2

Cum este “El”? Ţi-l poţi închipui că doarme? Că are nevoie de noapte pentru somn şi de o zi de sabat pentru odihnă? Că are nevoie de o zi de 24 de ore?

De meditat: Ţin Dumnezeu, Fiul său şi îngerii sabatul?

“Sabatul a fost făcut pentru om, iar nu omul pentru sabat” Marcu 2:27 Aşadar sabatul nu a fost făcut pentru Dumnezeu sau pentru cei din cer.

Dumnezeu locuieşte într-o lumină de care – noi oamenii - nu ne putem apropia (1Timotei 16:16), chiar dacă am avea cea mai performantă navă spaţială... La un aşa scut de apărare visa şi savantul Nicola Tesla. Dar lumina nu numai că poate apăra, ci poate avea şi alte facilităţi, de exemplu în comunicare şi mişcare. O altă facilitate extraordinară este că lumina perpetuă poate anula timpul. Când cineva locuieşte numai în lumină, acolo nu există noapte şi nici întuneric. Dacă în cer (mă refer la cerul cerurilor, în acea “lumină” a lui Dumnezeu) nu există noapte, nu trebuie nici somn, iar dacă nu ne trebuie somn, înseamnă ca nu vom oboşi, iar dacă nu vom obosi, ţinerea unei zile de odihnă nu este necesară. Sabatul înseamnă odihnă şi se ţine pentru odihnă. Geneza spune că Dumnezeu s-a odihnit, dar profetul Isaia spune că Dumnezeu nu oboseşte, deci puterea lui nu are margini.

Cum armonizăm aceste două versete, sunt ele “antiteze” de nereconciliat? Nu.

În a şaptea zi de creaţie, Dumnezeu s-a oprit din lucrarea lui, dar nu pentru că era obosit. Poţi să ţii odihnă fără să fii obosit. Odihna aceasta nu a fost o odihnă pentru recuperare, ci pentru contemplare, devenind un semn pentru oameni: Dacă Dumnezeu se opreşte din lucrări, atunci şi oamenii trebuie să se oprească din lucrări... Sabatul este doar pentru oamenii şi vitele domestice cu care omul lucra, căci doar aceştia obosesc.

 “Nu ştii? N-ai auzit? Dumnezeul cel Veşnic, DOMNUL, a făcut marginile pământului. El nu oboseşte, nici nu osteneşte; priceperea Lui nu poate fi pătrunsă.” Isaia 40:28

“Ştiu că TU POŢI TOTUL” (inclusiv să nu obosească) (Iov 42:2)

Chiar dacă Creatorul s-a oprit să se odihnească, Biblia nu scrie că Dumnezeu ar fi făcut acest lucru pentru că a obosit şi de aceea ar fi oficializat ţinerea unei zile de odihnă în cer; nu avea sens, deoarece “fii lui Dumnezeu”, adica îngerii, au natura neobositoare a lui Dumnezeu, aşa cum şi noi o vom avea, dacă vom rămâne credincioşi, fiind luaţi pentru cer. Dacă Dumnezeu locuieşte într-o lumină de care nu te poţi apropia ca om, atunci acolo nu există noapte şi dacă nu există noapte, atunci nu există nici oboseală şi nici nevoia de somn. Dumnezeu nu doarme şi nu are nevoie de somn, dacă nu oboseşte -  şi profetul Isaia spune clar că Dumnezeu nu oboseste, deci nici Fiul său şi nici îngerii nu obosesc, aşadar un sabat nu ar fi necesar în cer pentru recuperare. Dar pentru închinare? – ar putea întreba cineva. Cartea lui Iov spune ca îngerii au venit să se închine lui Dumnezeu “intr-o zi” (Iov 1:6, 2:1). Textul nu spune ca ar fi fost o zi de sabat.