Un regele misterios ajutat de îngerul lui
Dumnezeu
Istoria confirmă profeţii Bibliei: Isaia,
Ieremia şi Daniel
"Binecuvântat să fie Numele lui
Dumnezeu, din veşnicie în veşnicie! A Lui este înţelepciunea şi puterea.
El schimbă vremurile şi împrejurările; El
răstoarnă şi pune pe împăraţi; El dă înţelepciune înţelepţilor şi pricepere,
celor pricepuţi!
El descoperă ce este adânc şi ascuns; El ştie
ce este în întuneric şi la El locuieşte lumina." Daniel 2:20-22
Darius Medul
apare ca un suveran enigmatic în Cartea profetului Daniel, mulţi dintre
istorici nereuşind să îl identifice. Profetul Daniel notează că acest rege a
fost ajutat de îngerul lui Dumnezeu. Nereuşind să îl identifice în istorie,
unii dintre istorici au considerat că este un personaj inventat, iar ce a spus
Daniel despre el este un basm.
Cine a fost
enigmaticul Darius Medul din cartea profetului Daniel?
A trăit cu adevărat în
regatul Mediei sau este o invenţie omenească?
- Şi a
pus mâna pe împărăţie Darius, medul, care era în vârstă de
şaizeci şi doi de ani. (Daniel 5:31)
- "În
anul dintâi al lui Darius, medul, eram şi eu la el, ca
să-l ajut şi să-l sprijin. (Daniel 11:1)
În
prorocia despre prăbuşirea Babilonului, profetul Isaia - care a trăit cu mult
timp înainte de aceste evenimente, a profeţit că Dumnezeu îi va folosi pe medi,
pentru această lucrare, dar nu a dat numele unui rege:
Isaia
13:
1.
Prorocie împotriva Babilonului, descoperită lui Isaia, fiul lui Amoţ. (...)
17. Iată, aţâţ
împotriva lor pe medi, care nu se uită la argint şi nu poftesc aurul.
Nici
profetul Ieremia nu dă un nume de rege al Mediei:
Ieremia
51:11. Ascuţiţi săgeţile, prindeţi scuturile! Yehowah a aţâţat duhul împăraţilor
Mediei, pentru că vrea să nimicească Babilonul; căci aceasta este răzbunarea
lui Yehowah, răzbunarea pentru Templul Său.
Numele
regelui misterios - ajutat de îngerul lui Dumnezeu, îl dă doar profetul Daniel.
El îl numeşte „Darius”. Dacă medii trebuiau să fie unealta lui Dumnezeu în
această lucrare de pedepsire, conform profeţiei din Isaia 13, atunci textele
citate din Cartea Profetului Daniel se armonizează perfect cu profeţia din
Cartea Profetului Isaia şi Ieremia 51. Profetul Ieremia foloseşte forma de
plural „duhul împăraţilor Mediei” şi într-adevăr ostilităţile au început pe
timpul regelui Astiages, cum vedem şi din Ciropedia şi au continuat şi în
timpul lui Ciaxares, numit de perşi „Darius”. Vedem aici că Biblia are
dreptate, chiar şi în detalii.
Istoricii
consemnează că Babilonului a fost cucerit în 539 î.Hr de către
persanul Cirus, care a condus o alianţă a medilor şi a perşilor. Persanul Cirus
este foarte bine cunoscut de istorici, pe când Darius Medul, nu. De aceea
pentru a-l cunoaşte mai bine, pe lângă Biblie, sursa primară este Ciropedia,
scrisă de istoricul grec Xenofon din Atena (c. 430 - 354
î.Hr.). El a fost un lider militar, filozof și istoric născut în Atena. La vârsta de 30 de ani Xenofon a fost
ales comandantul celor zece mii de mercenari greci, care au fost chemaţi în
Persia de un nobil persan, pentru a-l ajuta să preia domnia. Aşadar Comandantul
Xenofon a avut surse de primă mână în a afla istoria perşilor şi implicit a
mezilor. În această calitate el a scris Cyropaedia (Ciropedia), istoria
romanţată a educaţiei, a dinastiei lui Cirus Cel Mare, regele Perşilor şi
cucerirea Babilonului.
Am pus trei
citate din această carte care dizolvă misterul:
Cartea 1,
Capitolul 2:1 Tatăl lui Cirus, așa merge povestea, a fost Cambises, un rege al
perșilor și unul dintre Perseizi, care îl privesc pe Perseus ca fiind
întemeietorul rasei lor. Mama
sa, toţi cad de acord, era Mandane, fiica lui Astiages, rege al Medilor.
Cartea 1,
Capitolul 5:2 Acum, în plinătatea vârstei, Astiages a murit în Media, iar fiul
său Ciaxares, fratele mamei lui Cirus, a luat împărăția în locul lui. În acest
timp, regele Asiriei supusese toate triburile Siriei, îl supusese pe regele
Arabiei, îi adusese pe hircanieni sub stăpânirea sa și îi ținea în asediu pe
bactrieni. Prin urmare, a ajuns să creadă că, dacă ar putea să slăbească
puterea medilor, i-ar fi ușor să-și extindă imperiul asupra tuturor națiunilor
din jurul său, deoarece medii erau, fără îndoială, cei mai puternici dintre
toți. (3) În consecință, și-a trimis mesagerii în toate părțile stăpânirii
sale: la Croesus, regele Lidiei, la regele Capadociei, cât şi la Frigi, la
Paflagonieni și la Indieni, la Carieni și Cilicieni. Și le-a poruncit să
răspândească calomnii peste persani și medi și a spus în plus că acestea erau
regate mari și puternice care se adunaseră și făcuseră alianță prin căsătorie
între ele, și numai dacă un om nu ar fi circumspect cu ei și să-i doboare, nici
o putere nu va putea fi, ci că ar cădea pe fiecare dintre vecinii lor la rândul
lor și îi vor supune unul câte unul. Așa că națiunile i-au ascultat pe mesageri
și s-au aliat cu regele Asiriei: unii au fost convinși de ceea ce a spus, iar
alții au fost cuceriți de daruri și aur, pentru că bogățiile asiriene erau
mari. (4) Acum Ciaxares, fiul lui Astiages, a fost conștient de aceste
comploturi și pregătiri și s-a pregătit de partea lui, în măsura în care
depindea de el, trimițând cuvânt statului persan și regelui Cambises, care avea
pe sora lui soție. Și el l-a trimis și lui Cirus, rugându-l să vină cu toată
iuţimea în fruntea oricărei forțe care ar putea fi furnizate, dacă așa ar fi
putut, şi Consiliul Persiei i-ar da oameni de armă. Căci în acest moment Cirus
își împlinise cei zece ani în rândul tinerilor și acum era înscris la bărbații
mari. (5) Avea dreptate să meargă, iar Consiliul Bătrânilor l-a numit pentru a
comanda forța pentru Media. I-au cerut să aleagă două sute de oameni dintre
colegi şi fiecare dintre ei să aleagă alți patru dintre semenii lor. Astfel s-a
format un corp de o mie de semeni: și fiecare dintre cei o mie avea ordine de a
ridica treizeci de oameni din bunurile comune - zece țintari, zece aruncători
și zece arcași - și astfel au fost prelevate trei regimente, 10 000 de arcași,
10 000 de aruncători și 10 000 țintari, deasupra celor o mie de colegi. Toată
forța urma să fie pusă sub comanda lui Cirus. (6) De îndată ce a fost numit,
primul său act a fost să ofere sacrificii și, când predicţiile au fost
favorabile, și-a ales cei două sute de semeni, și fiecare dintre ei și-a ales
cei patru tovarăși. Apoi a convocat întregul corp și le-a vorbit ...
Cartea 8,
capitolul 5: (17) Și acum, când marșul i-a adus în Media, Cirus s-a întors
pentru a-l vizita pe Ciaxares. După ce s-au întâlnit și s-au îmbrățișat, Cirus
a început prin a-i spune lui Ciaxares că un palat din Babilon și o moșie i-au
fost puse deoparte pentru ca el să poată avea o reședință proprie ori de câte
ori va veni acolo și i-a oferit alte daruri, cele mai bogate și frumoase. (18)
Și Ciaxares s-a bucurat să le ia de la nepotul său, iar apoi a trimis după
fiica sa, iar ea a venit, purtând o coroană de aur, brățări și un colier din
aur forjat și cea mai frumoasă robă mediană, gătată cât se poate de splendidă.
(19) Fecioara a așezat coroana pe capul lui Cirus și, așa cum a făcut-o, Ciaxares
a spus: „O să ți-o dau, Cirus, pe propria mea fiică, ca să-ți fie soție. Tatăl
tău s-a căsătorit cu fiica tatălui meu, iar tu ești fiul lor; și aceasta este
micuța servitoare pe care ai purtat-o în brațe când erai cu noi ca un flăcău
și, ori de câte ori era întrebat cu cine vrea să se căsătorească, ea răspundea întotdeauna
„Cirus”. Iar pentru zestrea ei îi voi da toată Media: din moment ce nu am nici
un fiu legal. "
Xenofon
a scris această carte pentru a lămuri lucrurile istoriei din jurul lui Cirus şi
a spăla originea ponegrită a acestuia, de către babilonieni, după cum notează
despre regele rival Nabonidus „În consecință, și-a trimis mesagerii în toate
părțile stăpânirii sale: la Croesus, regele Lidiei, la regele Capadociei, cât
şi la Frigi, la Paflagonieni și la Indieni, la Carieni și Cilicieni. Și le-a
poruncit să răspândească calomnii peste persani și medi”.
Potrivit
Cyropaediei lui Xenophon (1.5.2), Ciaxares l-a urmat pe regele Astiages pe
tronul Regatului Median și el a fost fratele lui Mandane, mama lui Cirus cel
Mare (1.2.1, 1.4.7). El
îl descrie pe Cirus persanul drept conducătorul campaniei de cucerire a
Babilonului în 539 î.Hr., în timp ce unchiul său, regele med Ciaxares a rămas
să apere Media, iar tatăl său Cambises a rămas să apere Persia, în cazul unei
mişcări în acest sens ale trupelor babiloniene. Ciaxares era pe atunci bătrân
și Cirus era la comanda campaniei trupelor medo-persane. Cirus încă nu era regele
de drept al Persiei căci tatăl său Cambises, regele oficial al Persiei mai
trăia. După ce Cirus
i-a învins pe babilonieni, l-a invitat pe regele Ciaxares şi nu pe tatăl său
Cambises la un palat pe care i-l pregătise în Babilon, iar Ciaxares i-a acordat
fiica sa (verișoara primară a lui Cirus) în căsătorie, cu regatul median ca
zestre. Ulterior, Ciaxares
a domnit din Babilon ca monarh-șef al noului imperiu medo-persan până la
moartea sa. La moartea
lui Ciaxares, imperiul a trecut în pace pe Cirus, acesta devenind rege de drept.
Deci Biblia are dreptate.
Din această
sursă putem reconstitui lista ultimilor regi ai Mediei:
-
Regele Astiages, este
tatăl lui Darius Medul, numit aici Ciaxares. El este nepotul Regelui med
Ciaxares I, zis Cel Mare, care a fost tatăl lui Astiages
-
Regele Ciaxares II, adică Darius Medul, este
ultimul rege medan, fiind nepotul lui Ciaxares I.
Darius Medul,
este fratele lui Mandane, mama lui Cirus, fata lui Astiages. Aşadar regele
Darius Medul este unchiul lui Cirus, şi avea 62 de ani când a cucerit Babilonul.
Mandane, mama lui Cirus, era sora lui Darius şi era din Media, fiind fiica
regelui Mediei, Astiages, măritată în curtea regală din Persia, după regele
Cambises; astfel, Cirus a luat ca soţie fata regelui Darius Medul şi moştenit
atât tronul medilor cât şi cel al perşilor, unind cele două ţări într-un
imperiu puternic. Sub domnia lui Cirus începe repatrierea evreilor din exil.
Cine a fost regele
Asiriei, menţionat de Xenofon în Ciropedia?
Chaldeea sau
Babilonia a fost un district al imperiului Asiriei, condusă de la Ninive. Asiria
a fost cucerită de regele babilonian răsculat, Nabopolassar, tatăl lui
Nebucadneţar, fiind ajutat la aceasta de regele Mediei, Ciaxares I, tatăl lui
Astiages şi bunicul lui Ciaxares II. După căderea Ninivei, Babilonia în cele din
urmă a cucerit toată Asiria şi din acest motiv este succesoarea Asiriei şi este
numită astfel de Xenofon. Astfel, regele Asiriei din acel timp a fost Nabonid,
care era ocupat cu extinderea imperiului babilonian înspre nord, asediind
Bactria şi apoi Media. În cilindrii lui Nabonid se scrie că el era în război cu
Media, deoarece aceştia au distrus nişte temple babiloniene, iar acesta
susţinea că zeul principal Marduc i-a ordonat să îi bată pe medi şi să
reconstruiască templele. El a făcut o alinaţă cu statele vasale ei, atacând şi
Media.
Armenia
şi Persia erau vasale Mediei şi i-au venit în ajutor, deşi Armenia nu de bună
voie, ci silită de o armată medo-perană, condusă de Cirus. Nabonid este învins
şi ucis. Ulterior Cirus câştigă noi aliaţi şi înaintează spre Babilon, pe care
îl cucereşte. Noul rege, Belşaţar, este ucis.
Situaţia geo-politică
de înaintea capturării Babilonului, prezentată în Biblie:
“Atunci mi-am ridicat
ochii şi am văzut, şi iată un berbece care avea două coarne (Darius Medul şi
Cirus Persanul) stătea în picioare în faţa râului şi cele două coarne erau
înalte, DAR UNUL ERA MAI ÎNALT ca celălalt (era mai puternic, adică Cirus) şi
cel mai înalt a ieşit ultimul (Cirus era mai tânar)” Daniel 8:3
În 539 începe
domnia mezilor şi perşilor peste Babilon. Primul rege al noului imperiu
medo-persan a fost Ciaxares II denumit în Biblie ca Darius Medul. Darius a fost
fiul lui Astiages, regele mezilor şi a condus imperiul din Babilon, unde a şi
murit. Sora lui Astiages, pe nume Amitis, a fost soţia lui Nebucadneţar.
Darius este
un nume persan, cum a ajuns un rege med să poarte nume persan şi nu median?
Ciaxares II
este ultimul rege al Mediei, a cărui domnie este descrisă de istoricul grec
Xenophon. Însă Darius este o traducere a numelui Ciaxares în limba perşilor. Perşii
l-au numit astfel. Ciaxares în limba medă înseamnă „Conducător bun”, iar Darius
în limba persană înseamnă aproximativ acelaşi lucru, „Cel care conduce bine”.
El nu este menționat în istoriile lui Herodot sau Ctesias, deoarece nu a lăsat
o dinastie, neavând fii, iar regatul mezilor s-a contopit pașnic cu cel al
perșilor în aproximativ 537 î.Hr., după cum a povestit Xenophon (8.6.22,
8.7.1). Deoarece babilonienii au făcut campanie împotriva lui Astiages, regele
Mediei, dar acesta a murit cu puţin timp înainte ca trupele lui Nabonidus să intre
în război, iar următorul rege Ciaxares II a domnit relativ puţin, el nu a
devenit un nume popular în istorie.
Vedem şi din acest
capitol al istoriei că în ciuda criticilor, totuşi Biblia are dreptate.
Conform istoricul
grec Herodot, Babilonul, cetatea în care a fost dus captiv evreul Daniel, avea
un zid de apărare de 100 m înălţime, 30 de m lăţime şi 250 turnuri de apărare
şi era bine aprovizionat. Părea imposibil de cucerit cu armate. Şi totuşi a
fost.
Cronologia împăraţilor Babilonului, pe cei 70 de ani de supremaţie:
Ascensiunea s-a făcut
în a doua parte a domniei lui Nabopolasar.
625 - 605
Nabopolasar, întemeietorul imperiului chaldeu (20 de ani de domnie). Încă de pe
timpul domniei tatălui său, Nebucadneţar a fost implicat în campanii militare,
fiind comandantul suprem al armatelor babiloniene, şi conducea războiae de
cucerire - pe una dintre tăbliţele de lut găsindu-se scris rangul său “sar
sarim” (comandantul comandanţilor). În acest fel îl vedem mai târziu pe tânărul
prinţ Cirus, care la comanda trupelor aliate medo-persane şi a aliaţilor
ulteriori, cucereşte Babilonia.
605 - 562
Nebucadneţar, fiul lui Nabopolasar (43 de ani de domnie)
562 - 560 Evil
Merodac (2 ani de domnie)
560 - 556 Nergal
Sareţer (4 ani de domnie) menţionat în Ieremia 39:3
556 – Labashi Marduc,
doar câteva luni, fiind ucis de Nabonidus
556 - 538 Nabonidus
şi Belşaţar (12 ani de domnie)
539 - Nu ştim exact
când a murit Nabonidus şi cât a domnit împreună cu fiul său Belşaţar şi cât a
domnit fiul său după moartea tatălui său, dar cert este că regele mai tânăr pierde
tronul Babilonului în acest an, după ce continuă războiul început de tatăl său cu
Media, acesta fiind cucerit de alianţa mezilor şi perşilor, condusă de Cirus,
suveranul suprem fiind Darius Medul, aşa cum spune Biblia şi Xenofon.
Ambasadorii
babilonieni - la porunca lui Nabonidus - au lansat un război psihologic lansând
unele falsităţi, ţesând legenda falsă că deşi este din neam regal, Cirus a fost
crescut de un păstor, după ce a fost luat cuforţa de la părinţi şi dat să fie
ucis, fiind ascuns şi salvat de un păstor şi astfel nu ar avea educaţia
necesară pentru a domnii peste popoare. Pe regele med Astiages, strămoşul pe
linia maternă al lui Cirus, l-au zugrăvit ca pe un tiran peste măsură de crud,
sugerând că Cirus poate fi la fel de crud. Iată de ce, varianta istorică a lui Xenofon
este contestată azi de istoriografia moderna, fără temei. Atunci când avem
relatări istorice diferite, trebuie să analizăm în principal credibilitatea
sursei. Cine citeşte Ciropedia lui Xenofon şi apoi citeşte Istoriile lui
Herodot, îşi poate da seama care poate fi mai credibil. Da, Ciropedia ar putea
fi considerat un roman istoric, dar bazat pe resurse istorice de la faţa
locului (cântece şi istorisiri,de care autorul aminteşte vag), în acelaşi timp poate
fi chiar o versiune persană a evenimentelor, o epopee adusă din timpul
expediţiei condusă de Xenofon, tradusă şi aranjată în limba greacă.
